Bucharest Tower Center, etaj 22 B-dul Ion Mihalache
nr. 15-17 011171 Bucuresti, sector 1, Romania
+40 21 402 4000

Buletin legislativ - Iulie 2019

În această ediție:

·        Uniunea Europeană extinde măsurile de protecție comercială pe platourile continentale și zonele economice exclusive ale Statelor Membre 

·        Declarațiile către AFM se pot depune și online

·        Propuneri ale Comisiei Europene

·        Avize ale Comitetului Economic și Social European

·        Nou formular de TVA pentru furnizorii de servicii electronice, de telecomunicații, televiziune și radiodifuziune

·        Majorarea limitei aplicate cifrei de afaceri în ceea ce priveşte creditul fiscal acordat în legătură cu acţiunile de sponsorizare sau mecenat

·        Taxa pe active

·        Modificări legislative cu privire la casele de marcat fiscale

·        Ordine ale președintelui ANAF

·        Contribuții sociale

·        Diverse

 

·        Uniunea Europeană extinde măsurile de protecție comercială pe platourile continentale și zonele economice exclusive ale Statelor Membre 

Regulamentul nr. 2019/1131 de instituire a unui instrument vamal pentru punerea în aplicare a articolului 14a din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a articolului 24a din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului

Noua legislație stabilește condițiile de percepere a taxei antidumping și/sau compensatorii asupra mărfurilor aduse pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru. De asemenea, regulamentul prevede și procedurile referitoare la notificarea și declararea produselor respective și plata taxei.

Astfel, primirea de mărfuri pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe oricare altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru trebuie declarată de către destinatar prin intermediul unei declarații de primire.

Pentru mai multe detalii puteți consulta Buletinul Fiscal nr. 25/iulie 2019.

 

·        Declarațiile către AFM se pot depune și online

Ordinul nr. 572/2019 pentru depunerea declarațiilor privind obligațiile la Fondul pentru Mediu prin mijloace electronice de transmitere la distanță, ca metodă alternativă

Depunerea electronică a declarațiilor privind obligațiile la Fondul pentru Mediu în cadrul serviciului "Depunere declarații online", se poate realiza de către următoarele persoane: 

-   reprezentant legal, deținător al unei semnături electronice calificate

-   împuternicitul reprezentantului legal, deținător al unei semnături electronice calificate

Pentru mai multe detalii puteți consulta Buletinul Fiscal nr. 27/iulie 2019.

 

TVA

·        Propuneri ale Comisiei Europene

Propunerea Comisiei Europene privind Decizia Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2013/676 /UE care autorizează România să continue să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 193 din Directiva europeană de TVA (2006/112)

România a solicitat autorizarea aplicării mecanismului de taxare inversă pentru livrările locale de lemn în 2009. Autorizația a fost prelungită de mai multe ori de atunci, ultima dată până la 31 decembrie 2019.

Conform propunerii actuale, derogarea ar fi extinsă până la 31 decembrie 2022.

 

·        Avize ale Comitetului Economic și Social European

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunerea  Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește măsurile de consolidare a cooperării administrative pentru a combate frauda TVA”

Propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului stabilește norme pentru ca statele membre să colecteze în mod armonizat înregistrările puse la dispoziție electronic de către furnizorii de servicii de plată în conformitate cu articolul 243b din Directiva de TVA. În termeni practici, propunerea instituie un nou sistem electronic central pentru colectarea, stocarea și procesarea informațiilor legate de plată și pentru prelucrarea ulterioară a acestor informații de către oficialii antifraudă din statele membre din cadrul Eurofisc, rețeaua pentru schimbul multilateral de semnale timpurii de avertizare pentru combaterea fraudei privind TVA.

Comitetul atrage atenția asupra anumitor aspecte ce trebuie avute în vedere în implementarea măsurilor propuse, respectiv:

-         prelucrarea datelor trebuie permisă doar în scopul combaterii comportamentelor ilegale;

-         doar persoane fizice autorizate, funcționari ai Eurofisc, vor putea să acceseze datele colectate, stocate și schimbate, pentru scopuri clare și limitate, legate de lupta contra fraudei de TVA;

-         utilizarea ulterioară a datelor va avea ca scop declanșarea unor eventuale anchete și activități de asigurare a aplicării legii.

 

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunerea Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru furnizorii de servicii de plată” (COM (2018) 812 final — 2018/0412 (CNS)) și „ Propunerea  Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 în ceea ce privește dispozițiile privind vânzările la distanță de mărfuri și anumite livrări interne de bunuri"

Propunerile urmăresc introducerea unei noi obligații de păstrare a evidenței pentru furnizorii de servicii de plată în temeiul articolului 243b din Directiva TVA 2006/112 / CE. Singurele servicii de plată relevante în acest sens vor fi cele care au ca rezultat un transfer transfrontalier de fonduri către beneficiari sau către un intermediar care acționează în numele beneficiarilor și numai atunci când plătitorul se află într-unul dintre statele membre ale UE. Astfel, conform propunerilor, conceptul „transfrontalier” se referă la tranzacțiile în care consumatorul se află într-un stat membru și furnizorul este într-un alt stat membru sau într-o țară terță. Plățile interne nu fac obiectul propunerii Comisiei.

Pentru a exclude transferurile transfrontaliere de fonduri executate din motive private și pentru a se concentra numai pe plățile legate de o activitate economică, furnizorii de servicii de plată trebuie să țină evidențe privind beneficiarul respectiv și să le pună la dispoziția autorităților fiscale numai atunci când valoarea totală a plăților primite de un beneficiar dat depășește plafonul de 25 de plăți într-un trimestru calendaristic.

Comitetul subliniază importanța respectării prevederilor Regulamentului General privind Protecția Datelor și necesitatea restrângerii utilizării datelor la obiectivul unic de combatere a fraudei în domeniul TVA, într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor și acceptabil pentru cetățeni.

 

·        Noul formular de TVA pentru furnizorii de servicii electronice, de telecomunicații, televiziune și radiodifuziune

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind forma, conținutul și completarea instrucțiunilor pentru formularul 085 „Opțiunea de aplicare/încetare a aplicării prevederilor art. 278, alin. 5(h) din Codul fiscal”

Ordinul furnizează modelul formularului 085, care va fi utilizat de persoanele impozabile stabilite în România care furnizează servicii de telecomunicații, televiziune și radiodifuziune, precum și servicii electronice, persoanelor neimpozabile dintr-un alt stat membru al UE. Persoanele impozabile respective pot utiliza formularul dacă valoarea serviciilor furnizate nu depășește 10.000 EUR, cu scopul de a opta pentru impozitarea serviciilor în locul unde este stabilit/domiciliat beneficiarul sau acesta își are reședința obișnuită. Opțiunea va rămâne valabilă timp de doi ani consecutivi.

Vă rugăm să vă referiți la Monitorul Oficial nr. 0559/9 iulie 2019 pentru mai multe detalii.

 

·        Modificări aduse formularului de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de TVA

Ordinul nr. 1888/2019 pentru aprobarea formularului de înregistrare/anulare a codului de TVA

Principalele modificări aduse de ordin sunt următoarele:

-         Formularul 091 (aplicabil pentru înregistrarea în scopuri de TVA „specială”) este actualizat pentru a putea fi utilizat și în cazurile în care persoanele impozabile vor să se înregistreze în scopuri de TVA în cadrul procedurii „speciale”.

-         Formularul 094 („Declarație privind cifra de afaceri a persoanelor impozabile care au trimestrul calendaristic drept perioadă fiscală și nu înregistrează achiziții intracomunitare de bunuri efectuate în anul precedent”) ar trebui să fie transmisă și de persoanele impozabile care se întorc la trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală.

Vă rugăm să vă referiți la Monitorul Oficial nr. 0592/18 iulie 2019 pentru mai multe detalii.

 

Jurisprudență europeană

Decizia CJUE în cauza C-273/18 SIA

Cazul analizează în ce măsură poate fi acordat dreptul de deducere a TVA achitată în amonte de beneficiar în cazul unei livrări de bunuri în lanț (succesiune de livrări intracomunitare de bunuri și livrări locale de bunuri), în situația în care există suspiciunea unor practici abuzive și ce în condiții tranzacțiile pentru care s-a exercitat dreptul de deducere a TVA pot fi calificate ca fiind parte a unei fraude fiscale.

Conform Curții de Justiție a Uniunii Europene (“CJUE”), pentru constatarea unei practici abuzive în domeniul TVA este necesară întrunirea a două condiții: pe de o parte, ca operațiunile în cauză să aibă ca rezultat obținerea unui avantaj fiscal a cărui acordare ar fi contrară obiectivelor urmărite de legislația de TVA și, pe de altă parte, ca, având în vedere un ansamblu de elemente obiective, să reiasă că scopul esențial al operațiunilor în cauză a fost obținerea acestui avantaj fiscal.

Mai mult, autoritățile fiscale naționale nu pot constata existența unei practici fiscale abuzive și, în consecință, nu pot refuza dreptul de deducere a TVA pe baza faptului că o achiziție de bunuri a avut loc după un lanț de operațiuni succesive de vânzare între mai multe persoane și că persoana impozabilă a intrat în posesia bunurilor în cauză în antrepozitul unei persoane care făcea parte din lanțul de tranzacții, dar care nu avea calitatea de furnizor al persoanei impozabile respective.

Decizia CJUE în cauza C-2242/18 UniCredit Leasing EAD

Cauza analizează pe de o parte dacă Directiva 2006/112/EC (Directiva Europeană de TVA), în cazul rezilierii anticipate a unui contract de leasing financiar, permite reducerea bazei de impozitare în scopuri de TVA stabilită printr-un act administrativ de constatare a unei datorii fiscale, iar pe de altă parte în ce condiții este permisă derogarea de la obligația de reducere a bazei de impozitare a statelor membre în cazul refuzului sau neplății ratelor de leasing.

Conform CJUE, în speța în cauză, autoritatea fiscală nu poate încasa cu titlu de TVA un cuantum mai mare decât cel pe care l-a colectat persoana impozabilă de la beneficiar. Prin urmare, chiar dacă decizia rectificativă emisă de autoritățile fiscale cu privire la calculul bazei de impozitare, egală cu suma ratelor de leasing datorate pentru toată durata contractului de leasing, constituie un act administrativ stabil, totuși Directiva europeană de TVA permite și într-o astfel de situație reducerea bazei de impozitare. Aceasta se aplică atât pentru sumele datorate de locatar pentru perioada anterioară încetării contractului, cât și pentru sumele datorate locatorului ca despăgubire pentru încetarea anticipată a contractului (egală cu suma ratelor de leasing rămase până la expirarea de drept a contractului).

Curtea analizează de asemenea tratamentul de TVA aplicabil despăgubirii datorate de locatar, reiterând concluziile sale din decizia emisă în cauza C-295/17 MEO. Astfel, potrivit Curții, sumele percepute de locator de la locatar cu titlu de despăgubire, egale cu valoarea ratelor de leasing rămase de plată până la data la care ar fi încetat de drept contractul de leasing, reprezintă în fapt remunerația datorată de locatar pentru exercitarea de către acesta din urmă a dreptului său de a beneficia de executarea de către locator a obligațiilor sale conform contractului de leasing, chiar dacă locatarul nu dorește sau nu poate să pună în aplicare acest drept pentru un motiv care îî este imputabil (cum ar fi neplata ratelor de leasing).

Prin urmare, această despăgubire reprezintă plata pentru o prestare de servicii în sfera TVA.

În ceea ce privește reducerea bazei de impozitare privind TVA în caz de neplată a serviciilor de către beneficiar, CJUE a reiterat concluziile sale din cauza C-246/16 Di Maura, menționând faptul că autoritățile fiscale ar trebui să permită reducerea bazei de impozitare în situația în care persoana impozabilă demonstrează existența unei probabilități rezonabile ca datoria să nu fie plătită, nefiind permisă o derogare de către statul membru în cauză într-o astfel de situație.

Decizia CJUE în cauza C-316/18  Universitatea Cambridge

Cazul analizează dacă se poate acorda dreptul de deducere a TVA unei instituții de învățământ care efectuează atât operațiuni cu drept de deducere, cât și operațiuni fără drept de deducere, în legătură cu anumite comisioane de administrare a unui fond de investiții, în care sunt plasate donațiile și alocările primite de instituție, atunci când veniturile generate de fond sunt utilizate pentru finanțarea costurilor ansamblului activităților respectivei instituții.

Curtea a stabilit că dreptul de deducere a TVA este admis în favoarea persoanei impozabile chiar și în absența unei legături directe și imediate între o anumită operațiune în amonte și una sau mai multe operațiuni în aval ce dau naștere unui drept de deducere, atunci când costul bunurilor sau serviciilor în cauză face parte din cheltuielile generale ale persoanei impozabile și reprezintă, ca atare, elemente constitutive ale prețului bunurilor sau serviciilor pe care aceasta le furnizează, asemenea costuri având legătură directă și imediată cu ansamblul activității economice a persoanei impozabile.

În cauză, Curtea a constatat faptul că acele cheltuieli aferente administrării donațiilor și a alocărilor plasate în fondul de investiții nu sunt încorporate în prețul unei anumite operațiuni efectuate în aval. Ținând cont că universitatea Cambridge este o instituție de învățământ fără scop patrimonial și că respectivele cheltuieli sunt efectuate pentru a genera resurse care sunt utilizate pentru acoperirea costurilor ansamblului operațiunilor efectuate în aval de aceasta, resurse care permit diminuarea prețurilor bunurilor și serviciilor furnizate de universitate, cheltuielile respective nu pot fi considerate elemente constitutive ale acestor prețuri și, prin urmare, nu fac parte din cheltuielile generale ale universității respective.

De asemenea, plasarea donațiilor este aferentă unei activități de plasament financiar, activitate în care instituția acționează în calitate de investitor privat. Astfel, activitatea respectivă nu reprezintă o activitate economică ce ar permite exercitarea dreptului de deducere a TVA.

În concluzie, în condițiile în care nu există o legătură directă și imediată nici între respectivele costuri și o anumită operațiune efectuată în aval, nici între acestea și ansamblul activităților persoanei impozabile, TVA aferentă acestor cheltuieli nu este deductibilă.

Decizia CJUE în cauza C-388/18  Finanzamt A v B

Cazul analizează metoda de calcul a cifrei de afaceri  în scopul aplicării regimului special pentru întreprinderile mici prevăzut de Directiva europeană de TVA.

Curtea a stabilit că cifra de afaceri utilizată ca referință pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderile mici, așa cum este acesta prevăzut de Directiva europeană de TVA, cuprinde  valoarea totală a livrărilor efectuate de un comerciant persoană impozabilă, respectiv valoarea încasărilor persoanei impozabile și nu marja de profit obținută de acesta. O interpretare diferită ar presupune ca întreprinderile mari care realizează o cifră de afaceri ridicată și obțin o marjă de profit redusă ar putea aplica regimul special și, prin urmare, ar putea obține astfel un avantaj concurențial nejustificat.

Decizia CJUE în cauza C-26/18  Federal Express Corporation

Cazul analizează dacă există obligația de a achita TVA într-un stat membru ca urmare a nașterii unei datorii vamale la import din cauza încălcării legislației vamale, produse pe teritoriul respectivului stat membru.

Curtea a stabilit că atunci când un bun este introdus pe teritoriul Uniunii, nu este suficient ca acest bun să fi făcut obiectul unor încălcări ale legislației vamale într‑un anumit stat membru care au dat naștere unei datorii vamale la import pentru a considera că respectivul bun a intrat în circuitul economic al Uniunii. Prin urmare, atunci când este dovedit că același bun a fost transportat în alt stat membru, ce reprezintă destinația sa finală, respectiv locul în care a fost “consumat”, TVA aferentă importului respectivului bun este datorată doar în statul membru de destinație a bunului.

 

·        Majorarea limitei în ceea ce priveşte creditul fiscal acordat în legătură cu acţiunile de sponsorizare sau mecenat

Legea nr. 156/25 iulie 2019 pentru modificarea art. 25, alin (4), lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 625

Legea aduce modificări în ceea ce privește creditul fiscal acordat în legătură cu acțiunile de sponsorizare sau mecenat efectuate de către plătitorii de impozit pe profit, anume limita de 5‰ din cifra de afaceri a fost majorată la 7,5‰, celelalte condiţii rămânând neschimbate.

Noua limită a intrat în vigoare în data de 29 iulie 2019.

 

·        Taxa pe active

Hotărârea Guvernului nr. 524/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind determinarea cotei de piață, marjei de dobândă, a activelor financiare nete și a celor care se scad din baza impozabilă, precum și raportarea indicatorilor necesari calculării taxei pe active

Normele metodologice cuprind prevederi cu privire la următoarele aspecte:

·        Stabilirea activelor financiare nete relevante și a activelor financiare nete care se scad din baza de impozitare a taxei pe active

·        Modul de calcul al cotei de piață a instituțiilor bancare

·        Mecanismul de reducere a taxei pe active - marja de dobândă și soldul creditelor

Pentru mai multe detalii puteți consulta Buletinul Fiscal nr. 28/august 2019.

 

·        Modificări legislative cu privire la casele de marcat fiscale

Legea nr. 136/2019 pentru abrogarea alin. (1), (2) și (4) ale art. 40 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 28/1999 (OUG nr. 28/1999) privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Printre altele, schimbările aduse OUG nr. 28/1999 vizează obligația operatorilor economici care vând produse și servicii prin automate comerciale de a le dota cu case de marcat electronice fiscale până la 31 decembrie 2019. Totuși, nu este obligatoriu ca acestea să înglobeze constructiv dispozitivul de imprimare și afișajul client (cu excepția celor utilizate pentru livrarea de produse energetice).

De asemenea, se introduce obligația operatorilor de transport rutier care efectuează transport de persoane, de a își dota autovehiculele cu aparate de marcat electronice fiscale, în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv până la 20 ianuarie 2020 (pentru operatorii de transport rutier care efectuează transport de persoane prin servicii regulate în transportul național, cu excepțiile prevăzute de OUG nr. 28/1999).

Excepţie în ceea ce priveşte dotarea cu case de marcat electronice fiscale reprezintă serviciul public de transport persoane cu metroul, precum și serviciul public de transport local de persoane prin curse regulate în interiorul unei localităţi, pe bază de bilete sau abonamente tiparite.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta Monitorul Oficial nr. 587/17 iulie 2019.

 

·      Ordine ale președintelui ANAF

Ordinul ANAF nr. 1886/2019 pentru aprobarea ordonanței nr. 49/2019 cu privire la modelul, conținutul, modalitatea de depunere și gestionarea formularului „Declarație unică privind Impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”.

Principalul amendament adus de către Ordonanța ANAF nr. 1886/2019 constă în oferirea posibilității de înregistrare a declarației anuale atât în format electronic, cât și fizic.

Așadar, contribuabilii care au obligația raportării veniturilor obținute din mai multe surse și optează pentru înregistrarea Declarației unice în format fizic, vor avea la dispoziție câte o anexă, pentru fiecare tip distinct de venit.

Va rugăm să consultați Monitorul Oficial nr. 561/9 iulie 2019 pentru mai multe detalii.

 

·      Contribuții sociale

Aprobarea Legii nr. 127/2019 privind Sistemul Public de Pensii

Legea nr. 127/2019 va intra în vigoare la 1 septembrie 2021 și va reprezenta cadrul legal de reglementare a sistemului public de pensii, abrogând Legea nr. 263/2010.

În ceea ce priveste creșterea valorii de referință a punctului de pensie aceasta va produce efecte începând cu 1 septembrie 2019. Astfel, sunt prevăzute următoarele creșteri succesive:

o   1.265 RON la 1 septembrie 2019;

o   1.775 RON la 1 septembrie 2020;

o   1.875 de lei la 1 septembrie 2021.

 

Printre alte prevederi de interes, ce vor produce efecte începând cu 1 septembrie 2021, se numără următoarele:

•                   Pensia va fi determinată prin înmulțirea numărului total de puncte obținute de asigurat cu valoarea punctului de referință;

•                   Perioadele de masterat și de doctorat vor fi considerate perioade de contribuție;

•                   Mamele cu mai mult de 3 copii, în anumite condiții, ar putea beneficia de asemenea, de recunoașterea perioadei suplimentare de contribuție și a beneficiilor;

•                   Stagiul de cotizare ar putea fi obținut și prin plăți efectuate pe baza unui contract de asigurare voluntară, sub rezerva anumitor condiții;

•                   Pensia minimă va fi stabilită în procente, cu praguri minime și maxime, ținând cont de salariul minim brut și perioada de contribuție, după cum urmează:

o   Pragul minim considerat ar fi de 45% - legat de perioada minimă de contribuție;

o   O adăugire de 1% pentru fiecare an de contribuție care depășește perioada minimă de contribuție de 15 ani este cumulată, fără a fi depășit plafonul de 75%.

Va rugăm să consultați Monitorul Oficial nr. 563/9 iulie 2019 pentru mai multe detalii.

 

·        Diverse

Completări aduse la Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri

Ordonanța de urgență nr. 56/4 iulie 2019 aduce următoarele completări la Legea nr. 52/2011:

-         Unitățile subordonate Ministerului Tineretului și Sportului sunt de asemenea incluse în categoria instituțiilor publice care pot fi calificate drept beneficiari, pentru zonele de lucru prevăzute de Legea nr. 52/2011;

-         Lista domeniilor de activitate în cadrul cărora pot fi utilizați lucrători zilieri a fost extinsa cu următoarele domenii:

o   Hoteluri și alte facilități de cazare;

o   Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurta durata;

o   Tabere de tineret organizate de Ministerul Tineretului și Sportului;

o   Activități ale bazelor sportive;

o   Activități ale cluburilor sportive.

Va rugăm să consultați Monitorul Oficial nr. 552/4 iulie 2019 pentru mai multe detalii.

 

Amendamente și completări aduse de către Legea nr. 132/15 iulie 2019 asupra Legii nr. 52/2011 cu privire la exercitarea activităților ocazionale de către zilieri

Legea nr. 132/2019 aduce modificări și completări asupra Legii nr. 52/2011, printre care se evidențiază următoarele:

-         Lista domeniilor de activitate în cadrul cărora pot fi utilizați lucrători zilieri a fost extinsa cu următoarele domenii:

o   Activitățile de cercetare – dezvoltare în științe sociale și umaniste – clasa 7720 (săpături arheologice);

o   Creșterea materialului săditor – creșterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operațiuni de îngrijire/curățare a pomilor, activități ale pepinierelor, cu excepția celor pentru arbori de pădure – clasa 0130;

o   Tabere pentru copii organizate de către Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin intermediul unităților din subordine – clasa 5520.

 

-         Listei domeniilor de activitate exceptate, în cadrul cărora zilierii își pot exercita activitățile pentru o perioadă care depășește 90 de zile pe parcursul unui an calendaristic pentru un același beneficiar i se adaugă anumite domenii, printre care silvicultura, viticultura, creșterea animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al bovinelor și activitățile care constau în cercetarea și dezvoltarea programului agricol al Academiei Științelor Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu – Șisești” (și instituții, centre și locații din subordinea sa);

-         Beneficiarii vor avea permisiunea de a folosi zilieri în beneficiul unui terț cu condiția existenței unui contract semnat în anumite condiții;

-         În cazul zilierilor care își exercită activitățile în domeniile asimilate creșterii animalelor prin pășunatul sezonier al oilor, caprelor sau bovinelor, următoarele prevederi vor trebui respectate:

o   Beneficiarul are obligația de a plăti o rată forfetară de 10% din salarul brut minim pe economie, pentru fiecare angajat, luând în considerare anumite aspecte;

o   Remunerația brută pe oră a lucrătorilor care își exercită activitățile în domeniile menționate nu ar trebui să fie mai mici de 50% din rata pe oră a salarului brut minim pe economie.

Va rugăm să consultați Monitorul Oficial nr. 575/15 iulie 2019 pentru mai multe detalii.

 

Ordinul nr. 2425/2019 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

Ordinul conține modificări cu privire la procedura de obținere a unui extras de cont pentru conturile deținute de contribuabili la unitățile Trezoreriei Statului. Pentru a primi un extras de cont listat pe hârtie, contribuabilul trebuie să depună o cerere și să achite anumite comisioane.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta Monitorul Oficial nr. 548/3 iulie 2019.

 

Pregătit de către:
Inga Ţîgai – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale
Răzvan Ungureanu – Senior Manager, Taxe Directe
Cătălina Cambei – Manager, Taxe indirecte

 

Pentru informații suplimentare, persoana de contact este:

Alex Milcev, Partener – Director al Departamentului de Asistenţă fiscală și juridică

 

Ernst & Young SRL

Clădirea Bucharest Tower Center,

etaj 22, Bd. Ion Mihalache nr. 15-17,

Sector 1, 011171, București, România

Tel: (40-21) 402 4000, Fax: (40-21) 310 7124

Email: office@ro.ey.com

Abonează-te la noutățile EY România și fii la curent cu ultimele studii și articole, evenimente și comunicate de presă lansate de experții noștri.
Abonează-te